DIGITALINATION | Ep. 2 | Cloudul României. E bine că serviciile secrete se implică în proiect? Cum stăm si ce va urma? - UPGRADE 100 News
Business

DIGITALINATION | Ep. 2 | Cloudul României. E bine că serviciile secrete se implică în proiect? Cum stăm si ce va urma?

Ordonanța privind cloudul guvernamental, care reglementează centralizarea tuturor resurselor de tehnologie ale instituțiior statului sub o singură „pălărie”, continuă să nască dezbateri intense și după recenta sa adoptare.

Dragoș Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) și Mihai Matei, președinte ANIS și CEO Essensys Software, descurcă ițele acestei ordonanțe, într-o nouă dezbatere din seria DIGITALINATION moderată de expertul Upgrade 100 în e-guvernare Radu Puchiu.

#CONTEXT

  • ADR alături de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Serviciul Român de Informații (SRI) sunt instituțiile care implementează ordonanța pentru cloudul care va sta la baza tuturor serviciilor publice digitale ale României.
  • ANIS este Asociația Patronală a Industriei de Sofware și Servicii, adică organziația care reunește principalele companii cu care autoritățile vor colabora în acest demers iar DIGITALINATION e un proiect Upgrade 100 în parteneriat cu Instititutul Aspen România.
  • Primul episod din proiect a fost lansat la Iași, în cadrul IQ DIGITAL Summit – proiect dezvoltat alături de George | BCR -> detalii + primul episod: AICI

1. Preambul / 2.36

În vreme ce Dragoș Vlad, șeful ADR de la începutul anului, arată că adoptarea ordonanței pentru cloud a fost un mare efort și reprezintă un mare pas înainte, Mihai Matei, antreprenor și președintele ANIS, e de părere că greul de-aba de acum începe.

Cu legile e la fel ca în startup-uri: de la idee până la execuție, e cale lungă, drum de fier.

Mihai Matei, ANIS / 4.40

2. Cu se mănâncă ordonanța pentru cloudul guvernamental / 5.34

Dacă acum, ministerele și principalele insitituții au, fiecare în parte, propria infrastructură IT, noul act normativ pune capăt acestor „procese insulare”: toate insituțiile vor avea sistemele într-un singur loc, în cloud.

Iar avantajele acestei mișcări nu rezidă doar în reduceri de costuri cu personalul și infrastructura hardware și software.

Adevărata provocare este să nu duci birocrația de pe hârtie într-un sistem informatic.

Dragoș Vlad, ADR / 8.45

Din punct de vedere tehnic, liderul proiectului este ADR, iar implementarea acestuia se va face împreună cu STS și Centrul Național Cyberint din cadrul SRI.

Implicarea serviciilor de informații într-un demers care are mare legătură cu datele personale ale românilor (teoretic, cloud-ul guvernamental va digitaliza total relațiile stat – business și stat – cetățean) este sursa zero a polemicilor pe această temă.

Vestea bună, spune șeful ADR, e că ambele institituții s-au dovedit “implementatori de succes”. Tot el arată că altă vaiantă fezabilă de implementare, practic, nu există.


Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării a spus, în momentul în care ordonanța a fost aprobată în Guverm, că atunci când o instituție va accesa datele personale ale unui cetățean, acesta va fi notificat. În același timp, va exista un jurnal de neșters care va înregistra toate aceste accesări.


Pașii imediat următori sunt realzarea proiectelor de fezabilitate și a celor tehnice care merg până la nivel de detaliu. Cloud-ul va fi gata cu totul în august 2026.

Pentru ca lucrurile să se accelereze, Dragoș Vlad crede că este important să colaboreze cu companiile private de IT.

Dragoș Vlad conduce Autoritatea pentru Digitalizarea României din ianuarie anul acesta

Pledează chiar pentru un parteneriat public-privat (PPP), formulă care însă nu a prea funcționat în România. Ghișeul.ro a fost realizat prin PPP, dar pare mai degrabă excepția, nu regula. / 22.28

3. Criza de personal și coșmarul licitațiilor publice /24.54

Lipsa resurselor umane e o problemă cu care nu se confruntă doar statul – motivul pentru care a fost nevoit să apeleze la STS și SRI -, ci și mediul privat din întreaga lume, subliniază Mihai Matei.

Sectorul public are percepția că sectorul privat are un mare interes pentru achizițiile publice. Opinia mea este că nu e nicio bucurie să lucrezi pentru sectorul public din România.

Mihai Matei, ANIS / 25.24

Această lipsă de „bucurie” e cauzată de mai mulți factori, unul dintre ei fiind chiar criza de personal: incapabile să deruleze proiecte doar prin forțe proprii, marile companii occidentale apelează inclusiv la furnizori de software și servicii din România.

E un coșmar să participi la o licitație publică. E ca într-un roman de Kafka”- reprezintă un al doilea motiv, în formularea plastică a șefului ANIS.

Hachițele legislative din procesul de achiziții publice a accentuat lipsa de încredere dintre mediul privat și stat (lucru valabil și invers). Tensiunea dintre stat și mediul privat îl face pe șeful ANIS să lanseze un avertisment către autorități:

Ar trebui să avem achiziții mult mai transparente. Ar rebui să vedem delegarea proiectelor către cât mai multe companii. (…)Dacă nu schimbați  lucrul ăsta, s-ar putea să nu aveți cu cine să implementați decât 10-20% din proiecte.

Mihai Matei, ANIS / 27.36

În același stil pigmentat, ședul ANIS spune că  „lucrul ăsta” se traduce concret prin caiete de sarcini cu dedicație: de exemplu, într-o licitație ipotetică, programatorii firmei ideale ar trebui să poarte „bască verde, într-o parte”.

Un pic mai târziu, în cadrul dezbaterii, vei putea găsi și replica lui Dragoș Vlad care crede că încrederea ar trebui recâștigată, pentru că proiectele sunt atât de mari încât este loc pentru toată lumea.

4. De ce nu putem prelua modelul altora? / 29.58

Președintele ADR e de părere că pentru țări „mai mici cu guverne agile și structuri mai puține” decât avem noi, cum este exemplul Republicii Moldova, un astfel de cloud poate fi implementat cu mai mare ușurință.

Și, oricum, dacă am vrem să importăm un model acum ar fi un pic cam târziu, pentru că o astfel de opțiune ar fi trebuit prevăzută în PNRR – sursa de finanțare a proiectului, în valoare de circa jumătate de miliard de euro.

Pe de altă parte, cloudul românesc poate deveni un reper, având în vedere că e primul din Europa care are patru centre de reziliență. Germania are doar trei, exmplifică Vlad.

5. Strategie & viitor / 34.36

Mihai Matei crede că, dincolo de performanța inginerească, cea mai importantă este schimbarea de abordare: statul ar trebui să se reorienteze către clientul său – cetățeanul – și să gândească serviciile digitale ca pe niște produse comerciale. Deocamdată, lucrurile stau exact pe dos: serviciile sunt gândite în jurul nevoilor funcționarului.

Tot el demontează preconcepția că digitalizarea serviciilor publice ar fi oricum inutilă în condițiile în care educația digitală a românilor este precară.

Nu vă faceți griji – cetățeanul român e rezistent, se descurcă și needucat digital. Dacă și noi gândim serviciile ca produse prietenoase, oamenii le vor folosi.

Mihai Matei, ANIS / 44.05

Mihai Matei este președintele Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, organismul care reprezintă principalele companii IT locale

Poate cea mai bună dovadă a faptului că românul e descurcăreț și din punct de vedere digital e că, deși platforma de vaccinare nu a fost cea mai prietenoasă aplicație din lume, foarte mulți oameni au reșit să se vaccineze prin intermediul ei.

6. Concluzii de etapă / 48.08

Mihai Matei și-a propus să fie totuși optimist, chiar dacă lucrurile se mișcă greu și mediul de afaceri nu e întotdeauna luat în seamă. Totodată, și-ar dori ca digitalizarea să fie susținută la nivel de președinte și premier.

 

Cât despre Dragoș Vlad, oficialul îli dorește ca mediul de afaceri să-și recapete încrederea în stat, pentru că adminsitrația, de una singură, nu poate duce lucrurile la bun sfârșit.

Cert este că… mai e mult până departe. Dar, ca de obicei, speranța există si #rezistă

Episodul integral DIGITALINATION poate fi urmărit aici: